Still Learning

sunt in ora de informatica,,, numai la asta nu imi sta capul,,, pur si simplu imi vine sa urlu,,, banuiesc ca stiti sentimentul ala cand,,, nu stiu sa explic,,, iti vine sa urli si sa plangi si sa fugi si sa tipi si sa razi si toate in acelasi timp,,,

Don't, Don't, Don't try to find me Don't, Don't, Don't turn against me Don't, Don't, Don't you dare Don't you dare to take me anywhere ( scream: I LOVED YOU!!! ) (guitar breakedown) You should have never tryed to decieve me You should have told me the truth You weren't there believe me Although I trusted you! You'll never find someone to love you You won't be able to Hidden inside, flying so high Searching for someone, you don't know who Suffering from hate, bound by your fate You'll wish you'll be someone else, I'll make that come true! ( beat change) You ignorant demon You ignorant mate You selfish bastard made me hunt and hate You made me feel down But now I'm awake All you can do now is to drown in your fate! I never shall forgive you This is my last will...

O feti ţă stătea şi se uita la mine cu ochii ei mari şi albaştri, pielea ei străvezie era aproape translucidă, părul ei nu foarte lung era blond deschis, rochia ei albă de dantelă se mişca lin datorită adierii vântului… Nu era nimic în jurul nostru, doar alb. Ea se uita la mine… Eu nu îmi puteam lua privirea de la ea… La un moment dat a întins mâna dreaptă către mine, s-a auzit un ţipăt de copil amestecat cu râset de bebeluş şi a dispărut, doar negru în jur… Ce vroia?

Afar ă era noapte… Casa veche scrâşnea din toate încheieturile… Eu mergeam pe holul întunecat, covorul roşu îmi mângâia tălpile goale… Erau uşi de o parte şi de alta a holului dar eu mergeam către cea din capăt… Mergeam aşa parcă de o veşnicie. Am ajuns la uşă, am vrut să o deschid dar nu am reuşit, era încuiată. Am vrut să plec dar uşa s-a deschis în spatele meu. M-am întors şi am intrat în cameră … Ferestrele mari aveau draperii albe care zburau bătute de vânt… Pereţii erau pictaţi cu ursuleţi şi norişori, în mijlocul camerei era un leagăn pentru bebeluşi… Vroiam să vad copilul care dormea acolo însă leagănul era gol… M-am dus într-un colţ al camerei şi am început să plâng. De ce?

Let's play a game A game of Hide and Seek A game of the Lords A game of the seas A game wich starts With Death and ends with Life A dance that we dance Daily in our lives,,, Chorus:Are you trying to hide from us? Don't try to run you'll get to us In this world of dark and hate We are the rulers of your fate! When the game comes to an end The lifes cycle starts again And when we start to play the game The life is taken back to then The game is ment for all of us The game's defied by non of us Cirling back into our past We find no memory that would last! Chorus:Are you trying to hide from us? Don't try to run you'll get to us In this world of dark and hate We are the rulers of your fate! Are you strong enough to stay? Are you wise enough to play? This is the game of Hide and Seek And we all take our strength fro...

Current mood:just,,,all and none Category: Music men spoken: 'Our time has come to an end,,,we shall fade into the nothingness and be forgotten,,,and yet only now our journey truly begins,,,as it is our job to fill the void with our light,,,' women spoken: 'Shall we leave, my love?' men spoken: ...'Yes,,,we shall go soon,,,my love,,,' women spoken: 'Then come, my dear,,,let us go,,,For our union will create a new world,,,' men spoken: 'But,,, will we have the strength to make it through this?,,,' women spoken: 'My love,,,do not doubt OUR will,,,let it be our vessel,,,Nor do you ever doubt my power, my love,,,let it guide that vessel,,,' men spoken:' As you please, my lady,,,' women spoken: “As you please, my lord,,,' rest forever and ever in your thumb i shall forget you never my de...

„Am să pregătesc eu totul...” spuse ea zbătându-se singură în întunericul adânc, în neantul împlinit din sufletul ei. - „Amrămas în viaţă de dragul tău, de când aveam optsprezece ani, pe plajă, când eram împreună şi s-a întâmplat, acum trebuie să mă laşi săplec”-Îşi spuse el, în sinea lui, în gândul lui, vru să îi spună şi ei: -„Va trebui să plec… nu mă voi mai întoarce, vroiam doar…să îţi spun… te iubesc,… oricum, asta nu e important…”- dar nu spuse,nu era în stare. „Mai mergem diseară la operă?” o întrebă totuşi. „Da, sigur că da! Mă duc eu să cumpăr flori pentru mormântul Dianei.“ spuse ea fără tragere de inimă… ba chiar cu tristeţe. Vroiasă îl întrebe: -„De ce, de ce mor toţi cei care mă cunosc cu adevăratîn afară de tine?”- Însă nu întrebă…regreta faptul că în urmă cu şapteani nu îi fusese alături Dianei… poate că ar fi supravieţuit lovituriidacă era ea cu numai o jumătate de metru mai aproape… sau ar fi muritamândouă… regreta asta. Dar ce rost au regretele? Ce rost au când nu ma...